Probabil nu prea ai auzit de acest concept. Să folosești căldura reziduală ca formă de a economisi resursele și ca formă de a pregăti rețete diferite este o soluție minunată și la îndemâna oricui. Ingredibio știe că e important să conservăm resursele și bugetele noastre. Știe, de asemenea, că descoperirea altor forme de gătire ne va ajuta să avem diete și vieți mai interesante și, de aceea, a dezvoltat acest material.
Puteți utiliza plitele și cuptoarele electrice într-un mod care să vă ajute să economisiți energia electrică. Pentru a face acest lucru, trebuie să stabiliți o relație strânsă cu noul prieten al dumneavoastră: căldura reziduală. Căldura reziduală este ceea ce rămâne atunci când opriți plita, cuptorul sau focul. Acestea rămân calde pentru o vreme, iar această căldură, deși nu este la fel de intensă, poate fi folosită și pentru gătit.
Surplusul de căldură este excelent, deși nu este util în toate situațiile. De exemplu, nu este potrivit pentru prăjire, care presupune gătirea cu ulei, la temperaturi ridicate. Dacă uleiul nu este suficient de fierbinte, alimentele nu vor fi crocante și, de asemenea, vor absorbi mai mult ulei, ceea ce nu este benefic. Prin urmare, este important să nu finalizați prăjirea unui preparat la o temperatură scăzută.
Temperaturile și timpii cu care gătim determină rezultatul rețetelor. Atunci când gătim la temperaturi sub 100 de grade Celsius sau chiar sub 80 de grade Celsius se întâmplă anumite procese care nu au nicio legătură cu ceea ce se întâmplă la peste 100 de grade Celsius, atunci când apa din alimente bolborosește și le fierbe. La temperaturi mai mici, anumite alimente se frăgezesc, se amestecă gusturile, se stabilizează amidonul sau se întrepătrund aromele într-o formă complet diferită.
Ca să vă dăm un exemplu simplu: puteți încerca să tăiați un cățel de usturoi în trei bucăți. Pe una o fierbeți 5 minute în apă, alta o lăsați 5 minute în apă fierbinte care a fost luată de pe foc și pe ultima o lăsați negătită. Toate trei vor avea texturi, gusturi și arome complet diferite.
Exact același lucru se va întâmpla atunci când gătim cu căldura reziduală. Putem să facem o ciorbă, de exemplu, iar după ce o terminăm, să oprim focul și să o lăsăm pe aragaz, cu capacul pus, timp de 30 de minute înainte de servire. Vom obține astfel o omogenizare aparte.
Când este vorba de un risotto, de o tocană de cartofi sau de o ciorbă de linte, cea mai bună formă de a termina preparatul este ca, după ce a fiert în proporție de 80-90 la sută, să stingem focul. Cu capacul pus, o să-l lăsăm tot acolo, pe aragaz, câteva minute. Nu atingem capacul astfel încât să nu răcim aburul care iese din el și care îl gătește în continuare la temperaturi mai mici.
Cu ajutorul căldurii reziduale putem să executăm și alte procese care nu au legătură directă cu gătitul. De exemplu, după ce am folosit cuptorul la gătit și temperatura cuptorului a scăzut suficient, putem să băgăm în el un aluat de pâine pentru a-l folosi în loc de dulap de dospire. Sau putem să introducem niște fructe înșirate pe ață folosind cuptorul drept deshidrator.
Cu căldura reziduală, putem chiar găti complet anumite alimente care nu vrem să fie prea mult preparate sau dacă căutăm să obținem o anumită aromă care s-ar distruge în timpul fierberii. De exemplu, după ce terminăm de gătit o tocană de carne sau de legume, putem să adăugăm deasupra ceapă, usturoi sau pătrunjel tocate foarte mărunt și să punem capacul lăsându-le cîteva minute ca să se facă în aburul rezidual. Aceeași situație o avem atunci când folosim condimente măcinate care nu vrem să ajungă să fie gătite, ci doar să elibereze uleiurile esențiale.
Căldura reziduală, de asemenea, poate fi folosită pentru a încălzi un fel de mâncare. Să spunem că ați pregătit o cină pentru niște prieteni. Pentru a evita stresul, ați pregătit unul dintre felurile de mâncare cu o zi înainte (de obicei, mâncărurile cu carne și sos au un gust mai bun a doua zi), iar primul fel este reprezentat de legume prăjite. Înainte de a începe să tăiați legumele, scoateți felul principal din frigider. Pregătiți legumele și puneți-le la prăjit, iar când acestea sunt aproape gata, puneți felul principal în cuptor, dați-i drumul 5 minute și apoi opriți-l.
Este important să aveți în vedere că fiecare cuptor, la fel ca și fiecare aragaz, este unic. De aceea, conceptul de căldură reziduală necesită răbdare și practică, la fel ca majoritatea lucrurilor importante din viață. Succesul operațiunii va depinde de cuptorul dumneavoastră, de tipul preparatelor pe care doriți să le gătiți sau să le încălziți, de dimensiunea și de forma vasului (adânc sau plat). Chiar dacă nu aveți mereu succes, nu renunțați! În cele din urmă, veți vedea cît de mult vă poate ajuta căldura reziduală.
În consecință, obținem beneficii pe mai multe planuri:
